Fata intre randuri - Lucian Blaga

Dactilografă, danţ silnic al mînilor

pe flori albe de metal -

oraşul huruie din o mie de străzi

o - fără sfîrşit.

Casele stau oarbe cu o mie de ochi.

Danţ fără de cîntec, mîna ta scrie

cifre din împărăţia maşinilor,

în sînge purtai odată grădini -

o - cum le-ai uitat.

Cînd te ridici, priveliştea

nu răspunde nădejdii,

cînd pleci - te scuturi

ca de-o cenuşă -

peste oraş

paserea Phoenix nu mai zboară.

Constiinta moralista....

-Timpul trece,visele pleaca cu el,si eu raman cu franturi si din cand in cand mi se arunca cate un os sa ma simt bagata in seama...

-Nu fi proasta,cum poate arata lumea fara tine?

-Si-ar spori gradul de perfectiune...

-De fiecare data cand iti gasesti un pic de stabilitate,un pic de siguranta,se intampla ceva si dai cu picioru cat colo la tot...si totul de frica...ce e oare in mintea ta?
-Tu ar trebui sa sti raspunsul la asta nu...ca doar ii esti vecina...Ce mai am de pierdut?Doar nu sunt de neinlocuit....atatia oameni mi-au dovedit-o de atatea ori...cantitate nesemnificativa...acceptata doar..

-Esti tu incapatanata,sunt multi care te-ar urca pe un piedestal si tu ce faci?

-Eu ii aleg pe cei care sunt deja acolo sus....si le multumesc ca-mi permit sa-i sterg de praf.

-De ce nu vrei sa mai incerci?

-Mi-e frica de nou...am incercat...am esuat...misterul care vine odata cu ceva nou,mi-e frica sa nu se ransforme in ceva banal si sa fie nevoie sa o iau de la capat...nu iar...

-Cand nu mai merge tu renunti. Traiasca carapacea ta de testoasa ca te ascunde destul de bine...Eu sunt inutila aici...ar trebui sa ma asculti...poate am gresit si eu,dar ai gresit si tu.

-Stii foarte bine ca te-am renegat de mult. Nu e nimic mai dureros decat o constiinta moralista. Nimic nu merge in jurul meu,oricat m-as tradui sa fie bine.Nu stiu ce as putea face mai mult...

-Ai renuntat la tine...

-Am renuntat la tot....pentru a mia oara....am renuntat la tot...Vreau doar un somn lung fara vise...un somn din care sa nu trebuiacsa sa ma trezesc...un somn protector.

-Dar poti mai mult...poti lupta...

-Pot...dar nu e nevoie de adevar sa fiu fericita...o minciuna buna se poate transforma intr-un dom protector....

-Inlocuiesti viata pe care o meriti cu....nimic.

-Inlocuiesc ce pot astfel incat sa nu mai ajung sa refuz sa plang.

-Nu te opreste nimeni sa plangi.

-Refuz eu...Au si lacrimile mele un pret....Durerea mea a ajuns la capat...Visul a murit....Nebunia de moment isi mai face aparitia...Nebunia ce te face sa regreti dimineata...

-Si mie-mi dai volumul incet atunci cand iti spun ca nu e bine.

-Adevarul e ca probabil voi continua asa mult si bine.

-Te autodistrugi.

-Si ideea ta este? Drept constiinta a mea ar trebui sa-mi fi alaturi...sa ma sprijini...sa ma consolezi cand gresesc...si sa ma opresti dracului din plans...

-Profiti de faptul ca stii ca ma poti manipula cum vrei tu.

-Macar pe tine stiu ca te am si ca nu o sa pleci dupa vreun porumbel ganguritor.Esti a mea fie ca-ti place sau nu...

-Nebunie de moment...

-Stii la fel de bine ca si mine ca nu mai este vorba de atat de mult...Ma ascund in spatele ideii ca nu sunt constienta de ce fac de frica acuzelor.

-Renunta la masca.

-In fata cui...?
-Ai oameni care vor fi acolo daca ceri ajutoru.

-Nu vreau sa deranjez...nu vreau sa incurc....sunt o povara....si cam atat...Nu vreau sa mai distrag atentia oamenilor de la cursul vietii lor...Ma am pe mine....te am pe tine...si vom sta si vom astepta pana ce va veni somnul protector mult dorit.

-Somnul ala te va pierde...

-Si eu ce crezi ca vreau?

-Ti-ai pierdut capul...

-Inca te aud deci nu l-am pierdut...mi-am pierdut doar inima si dorinta de a continua spre nicaieri.

"It is not in the world of ideas that life is lived. Life is lived for better or worse in life, and to a man in life, his life can be no more absurd than it can be the opposite of absurd, whatever that opposite may be."

Archibald MacLeish

Radacini prost crescute

Facem zi de zi experimente pe noi...indiferent de consecinte....preafericita ignoranta.Am fost candva asa cum trebuie sa fie un copil bun...am ascultat orbeste...am invatat chiar daca nu intelegeam de ce trebuie...evitam ceea ce mi se spusese ca e rau...si n-a mers....cel putin pentru mine...Nu te poti feri de inevitabil....usor usor m-am pierdut in amalgamul lumii...m-am dus pe niste cai pierdute de mult astazi...m-am dus si o parte din mine a ramas acolo...tanjind la ce-a fost....Si ce daca lumea zice ca nu era bine?...mie imi era....Si ce daca constientizam la un moment dat totul?...nu dura foarte mult...aveam vesnic ajutorul la indemana...

M-a furat vantul...m-a dus departe de copacul in care am crescut....am incercat sa ma intorc....am incercat sa imi fac radacini langa el macar...dar nu e acelasi lucru...poate avea si vantul dreptate...poate vroia doar sa ma protejeze...poate...Dar n-a reusit...Am gresit...am refuzat....m-am intors...iar acum strig dupa vant sa vina din nou sa ma ia...sa-mi smulga radacinile crescute stramb la suprafata...Vantule...scapa-ma rogu-te...

Mai departe? Nu stiu...chiar nu stiu...Mai departe....cat mai departe....si deja nu este fuga....este pura libertate...este alegere....este bine si atat...

Ma privesc in oglinda si constat ca am un suras incremenit pe fata...nu este genul de zambet tamp pe care-l arborez pentru restu....e un zambet trist...un zambet care a cedat nervos...un zambet plin de mila pentru persoana ce o vad in oglinda....Parca ma dojeneste si ma intreaba "Pentru ce toate avand ca rezultat nimic?"...Imi lipseste perioada cand scriam poezii de dragoste...si lucruri pline de veselie....chiar si de odele din liceu imi e dor...acum indiferent ce ma apuc sa scriu tonul e acelasi...Cu ochii inchisi pasesc inainte...cu ochii inchisi astept sa se schimbe ceva....ca sa nu fie nevoie sa schimb eu...nu iar....Dar iarba creste in continuare...norii joaca leapsa pe cer...frunzele isi parasesc copacii...iar eu ma agat cu o incapatanare prosteasca in ceva ce-a fost si nu va mai fi nicicand...

Totul imi lasa un gust amar in urma...si totul parca se repeta...nimic nu e la fel...si totul e identic...schimba forma dar fapta e la fel...schimba timpul dar rana e imensa...schimba felul dar urma va ramane...

Leapsa cu 4 lucruri...

O leapsa de la bunny ca lor li se pare amuzant ca eu ma si tin de cuvant si le fac:)

4 joburi avute:

1.ospatar

2.dansatoare

3.organizari evenimente

4.fata cu biletele:))

4 filme vazute iar si iar:

1.Portocala mecanica (Clockwork Orange)

2.chiar daca e unul din filmele noi Imbratisari frante (Los abrazos rotos)

3.Curacao Vagabundo

4.Tipi simpatici (Funny People)...asta asa ca nu ma uit chiar tot timpul la filme vechi

4 locuri in care as vrea sa locuiesc:

1.Statiunea de sky Bansko din Bulgaria

2.Tenerife
3.Rhodos

4.Turcia

+Africa da na aia doar dupa Premiul Nobel:)

4 lucruri de privit la tv noaptea:

1.Pulsul orasului - Axn Crime

2.Vanatoarea ca pasiune - Fishing and Hunting (dar doar cand e cu rate...)

3.Morning Call - Bloomberg

4.Ora de romana - Music Chanel (Cand am chef de muzica comerciala ca sa nu ma mai faca lumea ignoranta)

4 locuri pentru concediul ideal:
1.Egipt - Hurghada

2.Creta

3.Coasta de Azur

4.Mallorca

hey visatul e gratis :))

4 site-uri vizitate zilnic:
1.Blogul meu

2.Neopets

3.Pitzipoanca si siteurile de gen...

4.Youtube

4 feluri de mancare preferata:
1.Tort Tiramisu

2.Salata de ciuperci cu masline

3.Rulouri de pui

4.Rizzoto cu sunca si svaiter

4 locuri in care as prefera sa fiu acum

1.In pat dormind..dar numai pot dormi noaptea...

2.In mare dupa ce se inchide Expiratul in Vama

3.Undeva in centrul vechi:)
4.La bar cu un cocktail facut de Alexa in mana:)

Sabina...e toata leapsa numai a ta:)

Picaturi care umplu...

A vazut cineva o speranta pierduta....o speranta in fuga?Fuge de ea....fuge de mine...de tine...de noi...Fuge si simte frica ce se apropie sa o opreasca...Ai cunoscut vreodata adevarul?Cum il poti ignora cand e mai luminat decat casionourile din Vegas? Cine stie ce e in mintea unui om la urma urmei...poti doar ghici...poti incerca...dar facand asta tot pe tine dai vina cand esuezi lamentabil...Imi poti spune la ce sa ma astept? Imi poti spune pleaca sau stai...? Nu ma lasa pe mine sa aleg...mereu aleg gresit...vreau macar o data sa am un alt vinovat...Ce este deriva asta in care mergem...ne fura curentii...ne distanteaza....si ne aduc inapoi impreuna....doar pentru amuzamentul lor..mi te fura...mi te aduc...mi te pierd...si te uita departe...Nu e pacat sa ne irosim timpul pe nimicuri? Al tau e cuvantul....tribuna-ti apartine....cuvintele le stii...cauta-ti doar curajul...alunga-ti teama...nu toata lumea e la fel...si chiar si-asa oamenii se pot schimba...Mai sper...la nimic...dar e nimicul meu...care candva trebuie sa se schimbe...Inca te astept...Dar nu pot spune exact cat timp...

Inconjurata de oameni si ma acapareaza singuratatea..

Un drum intunecat...urmeaza o rascruce...urmeaza alegerea...imi fac tabara in bezna...ma asez intre drumuri...astept...astept sa alega altcineva pentru mine...Ma oboseste gandul de a ma ridica si a porni catre nicaieri...Tovaras de drum mi-e vantul...imi tine de urat...se simte si el singur ca si mine...in noptile tarzii avem discutii filozofice...pana spre rasarit ne certam...ne contrazicem....si ne impacam...Linistea imi starneste amintiri...si incerc sa strig....ma chem singura...ma chem si ciudat este ca nu-mi raspund...Maracinii regretelor se agata de mine...la inceput cate unul...apoi din ce in ce mai multi...ma ingreuneaza...ma ranesc...Vantul imi face o gluma si-mi stinge focul...se face frig...intunericul se inteteste...privesc spre cer...dar pana si el fuge...Amagirile danseaza in jurul meu...si ma sperie numarul lor...greselile susotesc...le disting doar umbrele...este noaptea chinului...Imi recunosc frica...Imi recunosc slabiciunile...Si nu ma ajuta la nimic...

Am incercat sa-mi creez propria-mi lume...Mi-ati distrus-o...Timpul a trecut de la visele alea...S-au pierdut...s-au inecat...au fugit si ele...au fugit de adevar si de mine...Imi lipseste perioada cand imi zambeau florile...cand soarele-si ridica palaria in fata mea...acum am ramas doar eu si luna...mi-e rusine sa dau ochii cu restu...

Fiecare din noi are morile sale de vant de infruntat...in loc de Dulcineea...un Fat-Frumos calcat de tren...Toti asteptam ceva...toti ne speriem de bine...toti fugim catre ce nu trebuie...dar putini o recunoastem...si putini ne recunoastem greselile fata de noi...Ne descotorosim de surplus...de sentimente...de emotii....si continuam crezandu-ne mai usori...cand de fapt...gaura neagra din noi ne apasa...

"Spiritele mediocre osândesc tot ceea ce le depăşeşte înţelegerea."

La Rochefoucauld

Discutie cu o voce neascultatoare

-Te-ai vandut...Ai vrut sa dovedesti ceva...Ai vrut sa te razbuni...

-Da! Am facut-o! Si ce-i pasa unui ticalos...unui mojic...unui mincionos? Fustangiule de cand iti pasa de orice altceva in afara de tine? M-am razbunat...m-am razbunat pe mine si pe toate gasculitele de dinaintea mea...si am razbunat toate gasculitele ce imi vor urma...dar nu vei fi vreodata capabil sa intelegi asta...Acum esti liber sa faci ce vrei...uita ca am existat...uita ca am fost vreodata...uita tot...

-Ti-ai semnat singura trasferul in Iad prin asta!

-Cat mai departe de tine si va fi totul extraordinar! Ceea ce nu stii tu despre mine este ca din Iad vin...nu poti spune ca e un chin ca ma intorc acasa nu?

-Cine esti de fapt?

-Daca afli vreodata anunta-ma si pe mine...asta caut si eu...De un lucru cel putin sunt mandra...nu o sa ma uiti asa usor..la urma urmei nu prea conteaza cum raman in amintire...important e ca raman..iar faptul ca-ti las un gust amar ma inalta in zborul meu catre nicaieri...

-Ce te-a transformat in monstrul de azi?

-Eu...monstru...atunci tu cum te numesti? Demon? Tot ceea ce te-a adus pe tine unde esti acum inmulteste cu 10 si vei obtine ce mi-a omorat mie sufletul fara sa-i aprinda o lumanare macar sa-i calauzeasca pasii...Mi-au omorat sufletul...l-au lasat sa se piarda in intuneric...si nimeni nu vrea responsabilitatea...nici macar vinovatii...

-Si cu nevinovatii ce ai?

-Arata-mi un om nevinovat ce nu a omorat un suflet sau nu l-a ciobit cel putin odata...aici deja numai este vorba doar de mine...eu am incetat sa mai contez si automat sa mai exist de mult...Sa-ti fie mereu frica de omul ce nu mai are nimic de pierdut...de omul caruia nu-i pasa nici de el nici de nimeni...Nu are nimic de pierdut...si poate face cel mai mult rau...

-Nu te simti niciodata singura?

-Ba da! O parte din mine e inca umana...si partea aceea infima are momente cand pune stapanire asupra-mi...dar am invatat sa ma iau singura in brate..Eu am nevoie de un om nebun langa mine...de un om asemeni mie...iar un asemenea om nu-si va gasi niciodata locul nicaieri...stiu asta ca doar nici eu nu o fac...

-Esti ca mine...

-Niciodata nu vei gasi doi oameni la fel...in cel mai ingrijorator caz vei gasi doi oameni care se aseamana foarte mult...si atunci sunt doua posibilitati...ori doua tornade se ciocnesc si dispar...ori se intetesc creand un dezastru de neocolit...

-O sa te lasi vreodata ocrotita de altcineva?

-O sa te lasi vreodata tinut in brate cand numai poti?

-Nu!
-Atunci de ce pui intrebari al caror raspuns il stii deja? O sa ma dau celui ce-mi va aduce luna de pe cer...si bineinteles celui ce va intelege ce vreau sa spun prin asta..

-Nu ceri cam mult?

-Da de unde chiar ma gandisem sa mai ridic pretul...Am incetat a ma visa stea calauzitoare...zbor mult prea repede pentru a se tine pasu cu mine..

-...

Leapsa cu carti

Am primit-o de la Tiberius...o poate lua cine vrea...
1.Ce carte ai recomanda şi de ce unui dezamăgit în dragoste?
G. Ibraileanu - Adela pentru ca arata ca fara dragoste nu putem exista dar putem trai foarte bine si intr-o stare de iubire platonica...
2.Ce carte ai recomanda şi de ce iubitului?
Emile Zola-O pagina de dragoste...pentru ca arata sacrificiile pe care sunt dispuse femeile sa le faca...dar si limitele...
3.Ce carte ai recomanda şi de ce prietenului cel mai bun?
Angelica Mihalcea-Stan-Bumerang...pur si simplu pentru ca e ceva ce am scrie si noi....
4.Ce carte ai recomanda şi de ce unui copil de 10 ani?
Arthur Conan Doyle-Un studiu in rosu pentru ca actiunea ar captiva pe oricine indiferent de varsta...
5.Ce carte ai recomanda şi de ce unui mare aventurier călător?
Paulo Coelho-Jurnalul unui mag pentru stilul exceptional in care este scrisa...si felul in care iti deschide apetitul pentru mai mult..
6.Ce carte ai recomanda şi de ce unui duşman cunoscut?
Franz Kafka-Metamorfoza...doar pentru ca tu nu ma intelegi nu inseamna ca ar si trebui sa ai capcitatea sa o faci...ce nu intelegi continua sa dai deoparte si-ti va fi mai bine...
7.Ce carte ai recomanda şi de ce unei persoane care nu iubeşte lectura?
Ion Minulescu-Versuri pentru ca si unui om cu sufletul inchis ii va placea...
8.Ce carte ai recomanda şi de ce unuia cu nasul pe sus?
Marin Sorescu-Iona pentru ca are mare nevoie de o discutie cu sine...
9.Ce carte ai recomanda şi de ce primului care apare în blogroll?(daca blogroll-ul meu e fictiv...ramane pentru mine)
Mihail Sebastian-Jocul de-a vacanta ca am uitat cum e sa fii in vacanta...
10.Ce carte ai recomanda şi de ce unuia care crede că le-a văzut pe toate în viaţă?
Camil Petrescu-Suflete tari...pentru ca indiferent cat de bine credem noi ca stim lumea...si credem ca le stim noi pe toate...sfarsitul povestii mereu poate fi schimbat...

Izvorul nopţii

Frumoaso,

ţi-s ochii-aşa de negrii încât seara

când stau culcat cu capu-n poala ta

îmi pare,că ochii tăi, adânci, sunt izvorul

din care tainic curge noaptea peste văi,

şi peste munţi şi peste şesuri,

acoperind pământul c-o mare de-ntuneric.

Aşa-s de negri ochii tăi,

lumina mea.

Lucian Blaga

Si eu?

Amintiri trecute si pierdute...imaginatie irosita pe lucruri inutile...dorinte ucise din pruncie...o viata.

Cand te uiti la viata altora mereu ti se va parea diferita fata de a ta...rar spui ca tie ti-e bine si altuia rau...si invers...nimeni nu va intelege vreodata de ce te plangi de o viata ideala...Sunt invidiata pentru lucruri de care nu stiu cum sa scap...sunt vruta pentru cele mai gresite motive...sunt din cand in cand si atat...

"Nu poţi comanda inimii ce să dorească. Nu e nicio logică aici. Întâlneşti pe cineva, te îndrăgosteşti şi cu asta, basta!"

Woody Allen

Nu sunt o persoana foarte rabdatoare...nu atunci cand trebuie...si chiar daca lumea zice ca glumesc cand spun ca am imbatranit eu vorbesc serios...Nimic nu mi se mai pare la fel...nicio noapte pierduta fara sens nu pot avea fara sa se resimta...Un om mi-a zis odata ca rabdarea vine cu varsta...la mine totul pleaca odata cu varsta...tot ceea ce consideram bun...tot ceea ce ma ajuta ma paraseste usor...putin cate putin pana cand raman cu realitatea....nervii si frustrarile...si singuratatea...

Am multe nebunii...una din ele este sa pun oamenii undeva pe un piedestal...sa ma conving singura ca strugurii sunt ai dracului de dulci chiar daca nu pot ajunge decat poate la un bob...iar bobul ala nenorocit iti deschide apetitul pentru mai mult...as vrea sa nu fiu eu...uneori ma pierd singura...de cele mai multe ori...

Aceeasi patru pereti...acelasi bloc mohorat de vis-a-vis...aceeasi strada pustie...sunt lucruri constante...ma agat de lucruri care nu au cum sa se schimbe...lucruri ce nu au cum sa ma dezamageasca...

Cum sa-mi caut rostul daca toate drumurile duc spre acelasi lucru....sub alta forma...dar totul e la fel...

Cum pot pretinde promisiuni tinute daca nici eu macar nu-mi pot tine promisiunile fata de mine?Cum pot cere daca nici nu stiu ce vreau de fapt?Si daca stiu si nu e bine cum pot continua?

Uitandu-ma in jur am impresia ca oamenii ma judeca...dar de fapt sigurul judecator...si cel mai aspru la urma urmei sunt eu....eu ma cunosc...eu imi dau sentintele...eu imi urlu pedepsele...

Ceva lipseste...ceva din mine...s-a pierdut...ceva uman....dar nu-mi pot da seama ce...de-as afla poate as reusi sa aflu si unde...poate as reusi ssa ma recuperez...

Liniste si frig...nimic nou...si e mai bine asa...eu...Mishu...Akila...tigarea...mai mult decat suficient...pana cand ma hotarasc sa si incerc sa dorm...urasc primele 10 minute cand ma asez in pat si toate gandurile...ideile...dorintele...dezamagirile zilei ma lovesc...zi de zi aceeasi poveste....si intr-un final adorm....cu gandul ca ma descurc si singura...gand ce mi-l repet in cap pana adorm....in ultima vreme spunand-o cu voce tare ca nu reusesc sa ma mai cred...

Am fost obisnuita sa ma am pe mine...chiar si cand erau oameni in jur tot la mine apelam...nu am nevoie de oameni...nu am nevoie de ajutor...nu am nevoie sa fiu tinuta in brate...nu am nevoie sa aud ca o sa fie bine...nu am nevoie de nimic...ma am pe mine...si atunci de ce dracu vreau tot timpul sa-mi complic singura existenta?

Fuga toamnei

Vant...ploaie...frig....toamna intr-un cuvant....si toate imbie la un singur lucru...Dar satula de asteptare plec...ma plimb....descopar lucruri noi in jurul meu..descopar locuri noi...constienta fiind ca la sfarsitul plimbarii ma intorc la ceea ce m-a facut sa plec de la bun inceput...Fug demine de gandurile mele....fug de toate dupa bunul/cunoscutul/prostul(?) obicei...Fug de oamenii care nu trebuie...fug spre ce nu trebuie....

Ma sperie ideea de esec...de ce sa ma zbat cand pot sa fug?

Regret atatea lucruri facute fara sens...dar regret si atatea lucruri ce le-am lasat sa treaca pe langa mine ca am preferat calea rezonabila...Regret ca am facut rau...si regret ca m-am razbunat pe cine nu trebuie....dar asta nu inseamna ca nu o voi face in continuare purtandu-mi sacul cu regrete in spate...Un singur regret ma urmareste si nu-mi da pace....nu-mi permite sa-l ignor...regret ca nu mi s-a zis "ramai tu" pana acum...

Ma simt ca intre ciocan si nicovala....cerul ma apasa...pamantul ma respinge...totul e diferit...totul e strain...nimic al meu...Vidul amalgamului de cuvinte primite zi de zi ma inghite....ma pierde...Ma las pierduta in griul toameni....

"Marile iubiri sunt pigmentate cu scânteieri de coridă."

Vasile Ghica

Pentru ce?

Zambete..rasete...oameni fericiti...strazi ciudate...copacii goi...liniste...pustiu...frig...toamna...iar... O tigare...doua...trei....le pierd numaru....raspunsul nu vine...plibarile nu ajuta...tigarile nu ajuta...tu nu ajuti...Refuz ajutorul...refuz adevarul...

Evit privirea oamenilor...se citeste dezamagirea in ochii lor....ei stiu ceva ce eu nu vreau sa recunosc...dar nici ignorarea nu poate continua la nesfarsit...ca nimic altceva din jur...Totul are un sfarsit...din ce in ce mai des sfarsitul vine inainte de termen...Stiu ca raul e bine sa fie ucis in stare incipienta...dar nu vreau sa o fac...in nebunia...nu-l consider un rau...

Cum poate fi ceva rau atunci cand simti ca este necesar...?Cum poate aparea...?....La fel de usor cum va disparea...

Cuvintele dor...adevarul doare...Vreau sa-l opresc...vreau sa-l gonesc...se intoarce tot timpul inapoi...il ignor...si creste...il distrug si renaste...il argumentez si-mi pica cerul...

Un strigat tacut imi sufoca plamanii...caut aer...caut....si deja nu stiu ce...nu vreau sa recunosc nimic...

And now what?

Cerem multe de la oameni...poate ca anumite pretentii in anumite momente nu au sens...dar ceva ne indeamna sa o facem...De ce toata lumea cel putin o data a facut ceva cel putin o data in viata stiind ca e gresit...?Poate nu gresit...poate nu pe moment...dar pur si simplu nu ramane suficient dupa...poate chiar nimic...
Viata trece intr-o clipa...traiesti in trecut e rau...te gandesti la viitor e rau....treci prin prezent cu ochii inchisi....ce-o fi o fi....si tot nu-i bine...pana la urma cum e bine?
Cand vorbesti ca nu-ti convine ceva nu e bine....cand taci tot nu ti-e bine....

"Unii se epuizeaza traindu-si viata;altii se epuizeaza gandidu-se cum ar fi putut-o trai...O viata traita in hazard seamana cu o saritura de la trambulina-spectaculoasa, dar poti sa dai cu capul de fund.In cartea lumii,viata mea inscrie doar o clipa;un joc al perseverentei.Un joc bogat in terase suspendate deasupra unui golf in care delfinii vor salta zilnic in taina vremii sub zidurile stropite cu azur."

Bradut Covaliu

La multi ani mie!!!