Wherever I may roam

"Finala umbră-mi va putea închide Cu ochii mei a zilelor lumină, Şi dezlega cest suflet, ce se-alină Astâmpărându-şi poftele avide.

Dar chiar arzând, memoria va şti de
Celălalt mal al Stixului să-mi vină;
Pe ape şti-va-mi flama să se ţină,
Sfidând de-a pururi legile rigide.

Suflet, ţinut de zei în închisoare;
Vine, ce flăcările mi le-mbată;
Şi măduvă, de foc înălţătoare;

Şi-or pierde corpul, dorul niciodată;
Vor fi cenuşă, însă simţitoare;
Ţărnă vor fi, dar ţărnă-namorată."

Francisco de Quevedo y Villegas

Cat de straina sunt de tot. Nici un dor nu mi-a mai ramas. Doar gandul rau si intunecat mi-l aud in glas. Va veni prea tarziu pentru mine izbavirea. Mi-e gandul bantuit de raceala si tacerea vremii. Sinistre cantece plangatoare ce le aud mereu. Acelasi indemnuri ce spun : "Numai astepta, ti-a trecut timpul!"

Breakaway

"Să nu dai înapoi, căci dacă o faci, o să te retragi."

Mary-Louise Parker

Ar trebui sa ne pastram in suflet un loc secret, in care ne putem aduna si ascunde toate visele si, astfel protejate, sa poata creste si inflori pana sunt in siguranta sa fie eliberate.

Zidita-ntre pereti fara scapare, acoperita de zdrente si impovarata de ani. Am fost frumoasa, fericita, senina, dar lumea m-a uitat. Adesea-mi amintesc de un vis spulberat si inima-mi ranita imi zvacneste crunt si sangereaza. Mi-e dor de mare si rog stelele sa ma calcuzeasca caci mi-am pierdut drumul. Vreau sa-mi sufle vantul in par si sa ma mangaie ceata. Mi-e dor de mare si de adancimea ei care ma pierde, ma fereste. Ma ascunde de chemari false. Vreau sa alunec lin sub cerul senin cu nori imprastiati si sa uit, doar un pescarus somnoros sa ma trezeasca. Mi-e dor de mare, imi lipseste viata nomada. Sa vad delfini liberi si eu sa fiu la fel. S-ascult povesti nemuritoare si visele sa-mi fie purtate in larg.