None of your business

Nu e bine sa ne acomodam prea mult cu oamenii. Lumea in care traim e condusa de dusman, trebuie sa fim precauti. Noi avem grija de semenii nostri. Cand nu ne mai ramane nimic, doar pe noi ne mai avem. Nu. Ce? Eu nu cred asta. Viitorul nu poate fi decat asa. Asa stau lucrurile. Nu poti schimba ordinea lor fireasca. Schimbarea este ordinea lor fireasca. Si partea pe care noi o putem influenta. Inceputul depinde doar de noi. Dar eu am obosit. Unde plec? Daca voi avea noroc, inainte. Nici nu stiu ce sa spun. M-am inselat. Nu fac alegeri in detrimentul nimanui. Poate doar al meu. Niciodata nu am putut alege intre doua lucruri. Eu nu vorbesc despre nimic. Vorbesc despre curaj. Unde ma duc? Nu conteaza! Oricum vor da gres fara mine. De ce imi pasa?

The nutcracker

Nu ma refer la nimic. Ma refer la tot. Nimic nu e perfect. Sunt pretentioasa. E adevarat. M-am saturat de sloganuri de masina. Nu inseamna nimic. Nu pentru mine. Nu pentru tine.

This side up

"Dragostea transformă pe cel ce iubeşte în sclavul celui iubit."

Camil Petrescu

Always somewhere

Down

Mi-a impietrit visul, a ramas fara pic de simtire. Imi duc singura pe umeri povara. Sunt inconjurata de oameni straini, goi de vise si idealuri. Sunt ca fumul ce trece prin lumina, ca ceata ce doar umbra o petrece. Calc pe flori vestejite si versuri uitate de vreme. M-am saturat de frunze uscate, fara mila, de soare. Ucise in caderea lor, lasate fara speranta pentru un viitor, fara posibilitatea de a alege. E dezolanta, cenusie, pustie, uda si singura piatra crapata uitata-n drum, piatra ce altadata rasuna de pasi veseli. Pasi ce faceau lumina sa rasara Dar intunericul a invaluit totul, si nu i-a luat decat o seara. Mai vino, iara, din vise seci caci am nevoie de o salvare de la viata pieritoare. Rasuna glasuri nemuritoare peste inimi si nu-mi lasa tristetea sa devina o pilda. Lumineaza-mi ochii si asterne-mi panza bucuriei de care am atata nevoie. Vino cu o coala alba si scrie-mi tot ce vreau sa aud, eu doar stau si ascult creionul cum zgarie hartia si-o mana asteapta intinsa... Dar ma impiedic in cuvinte si incep sa alerg, amarata, spre necunoscut, in palma doar cu-n rest din dovada mea ca inca exist ca om si inca sunt capabila de simtire. Si vai cum simt ca pe-un blestem o inima grea ca piatra si lacrimi ascutite de gheata. Nu pot plange caci multi nu vor intelege ce-i dorul de viata, cand suferinta creste si oamenii sunt ca marmura rece. Si doar atunci mai vreau un vers din sufletul prea greu ca dimineata o raza de speranta sa rasara. Sa pot trimite soarele pe cer fara sa ma raneasca. Inima si-a scris menirea pe pagini de destin.

Pretty girls

Just when I needed you most

Mugur de fluier

Cand toata lumea in jurul meu moare de ras, tot tragedie se cheama. Cand iti mor dorintele, moare si o parte din tine.

"Moartea este mai universală decât viaţa; toată lumea moare, dar nu toată lumea trăieşte."

A.Sachs

Cautam adevarul cu atata inversunare in jur dar atunci cand il gasim il omoram cu sange rece doar pentru ca ne sperie. Eu ma predau.

Aprovecha

"Omul reprezintă un miracol lipsit de interes."

Jean Rostand

Am fost condamnata la viata. ma simt ca un bust de marmura caruia i-au crescut picioare peste noapte si stie ca trebuie sa alerge peste tot. Am fost condamnata sa fiu libera. Si pentru asta sunt constienta ca ii datorez un tribut destinului. Nu am nevoie de iad, restul oame nilor ce ma-nconjoara sunt infernul meu. A avut loc fara sa-mi dau seama furtuna perfecta, mi-a fost furata realitatea. Acum stiu ca trebuie sa-mi inventez propriul drum dar e mult mai greu de facut decat de propus.

"Am vrut să văd şi am văzut!"

Jean Racine

Any other name