Vant...ploaie...frig....toamna intr-un cuvant....si toate imbie la un singur lucru...Dar satula de asteptare plec...ma plimb....descopar lucruri noi in jurul meu..descopar locuri noi...constienta fiind ca la sfarsitul plimbarii ma intorc la ceea ce m-a facut sa plec de la bun inceput...Fug demine de gandurile mele....fug de toate dupa bunul/cunoscutul/prostul(?) obicei...Fug de oamenii care nu trebuie...fug spre ce nu trebuie....Ma sperie ideea de esec...de ce sa ma zbat cand pot sa fug?
Regret atatea lucruri facute fara sens...dar regret si atatea lucruri ce le-am lasat sa treaca pe langa mine ca am preferat calea rezonabila...Regret ca am facut rau...si regret ca m-am razbunat pe cine nu trebuie....dar asta nu inseamna ca nu o voi face in continuare purtandu-mi sacul cu regrete in spate...Un singur regret ma urmareste si nu-mi da pace....nu-mi permite sa-l ignor...regret ca nu mi s-a zis "ramai tu" pana acum...
Ma simt ca intre ciocan si nicovala....cerul ma apasa...pamantul ma respinge...totul e diferit...totul e strain...nimic al meu...Vidul amalgamului de cuvinte primite zi de zi ma inghite....ma pierde...Ma las pierduta in griul toameni....
"Marile iubiri sunt pigmentate cu scânteieri de coridă."
Vasile Ghica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu