luni, 25 mai 2009

Dar...


Sunt oare singura care nu-si da seama foarte usor cand viseaza si cand e realitatea care ma apasa? Totul e atat de usor in vis...si nu trebuiesc suportate nici consecintele actiunile...pur si simplu te poti trezi si o poti lua de la capat..Marea diferenta e ca in vis nu putem simti nici un fel de durere si asa putem face diferenta intre cele doua lumi...cel putin eu...Nu sunt o persoana optimista...nu-mi place soarele...prefer luna...nu suport lumina zilei...prefer noaptea cu stelele ei...nu-mi plac oamenii...imi plac animalele, de la ele macar stii mereu la ce sa te astepti...nu-mi plac chestiile vesele...se termina mult prea repede si nu reusesc decat sa te amageasca sa te faca iar sa visezi ca sa te tranteasca in realitate fara sa te pregateasca...Am abandonat armele si am renuntat sa ma lupt cu morile de vant...ciudat era ca mereu ma razbeau....Am incercat sa duc o lupta cu mine si pana si in fata mea am pierdut....oricine isi cunoaste limitele si trebuie sa se declare invins inainte de a atinge ridicolul...Si in urma a ramas liniste si in fata intuneric...


joi, 14 mai 2009

Iar tu


E ciudat cum ne dorim liniste....iar in momentul in care o primim ceva ne sperie...linistea aia cand esti singur in varful patului adancit in ganduri...linistea insomniilor...urmata de frisoanele de rigoare si cu starea de singuratate...iar la un moment dat....pana si vocile din cap isi inceteaza disputa cu constiinta...neramanand nimic altceva de facut decat sa admiri noaptea...si golul ce-l aduce cu ea....

Traim in tacere asteptand ca regretul sa puna stapanire asupra sentimentelor...putem controla asta dar intr-un fel poate o meritam...

Atunci usor usor rotitele se pun in miscare si-ti dai seama ca ceva parca nu e in regula si parca dintr-o stupida inacapatanare lasi viata sa treaca pe langa indiferent ce altceva te faci sa crezi...indiferent cat te zbati si incerci sa schimbi ceva lumea isi continua drumul linistita fara a conta altceva...iar neintegrarea poate fi coplesitoare uneori...

Ajungand la concluzia ca nu merita te gandesti la solutii pentru o fericire in singuratate...iti amintesti tot cea fost mai rau in viata ta inainte...iti amintesti cum iubirea se darama ca un dig macinat de apa incet incet pana ce ramai neprotejat...iti amintesti cum visele se sting unul cate unul lasandu-te gol pe dinauntru...iar naopte devine si mai apasatoare....si de ce nu si nepasatoare...lasandu-te in singuratatea ta....cu lacrimile varsate inutil pentru ceva ce n-a fost si nu va fi...

Indiferent cat de mult incerci sa te gandesti ca trebuie sa existe o solutie...te lutpi fara rost...nimic nu se va schimba...pentru ca nimeni nu se poate descurca tot timpul singur..

Nu-ti ramane nimic de facut decat sa te asezi deoparte si sa privesti tptul ca e-un film prost...u film cu un sfarsit dureros...un film plin de minciuna si ura...suflete insangerate si ingeri cu aripile taiate...

As vrea sa ma pot ascunde dupa o stea...sa astept acolo vegheata de lumina ei...sa astept dar oare ce sa astept?

Asteptand...nu se stie ce...realizezi ca noaptea cruda pare a lua sfarsit...si te gandesti ca poate maine va fi mai bine daca nu pentru altceva macar pentru ca nu ti-ai plecat capul in fata nimanui...

Pentru a trai trebuie sa cunosti suferinta cat si iubirea...Decat sa traiesc in genunchi prefer sa mor in picioare...