Missing

S-au trezit stafiile. Eu peste ghetari sunt regina. Popoare intregi de oameni de zapada mi se inchina. Tinerete risipita, viata traita ca pe-un chin. Unde e? Care din ei? Doar unul. Regele care sa ocupe tronul rece de langa mine. E la el in cripta. A fugit de lumea rea. Priveste atent in jur. Ce vezi? Ruine de vise spulberate ce nici n-au fost inca gandite. Tot ce e posibil e adevarat, dar nu vei ajunge nicaieri.
Spune-mi unde mi-am pierdut steaua si ajuta-ma sa ajung inapoi pe cer langa ea. Spune-mi unde mi-am pierdut visele si ma voi cuibari in pat sa le astept. Spune-mi care din mastile purtate zi de zi e de fapt fata mea si o voi purta cu mandrie. Spune-mi unde-mi sunt sentimentele si te voi imbratisa simtind. Spune-mi unde mi-au fugit cuvintele si voi tipa multumirile. Spune-mi cum scap de ura si voi invata sa iubesc. Spune-mi unde sa ma caut si am sa ma transform sperand ca nu raman iar doar o amintire. Vorbeste cu mine. Asculta-ma. Stii ca mi-e frica. Tanjesc parca de-o vecie dupa niste cuvinte. Nimeni n-aude, nimeni nu stie. Si totul pleaca cu o adiere departe de mine.

"În fericire, simţi că lumea aceasta trebuia să fie aşa cum e; în nefericire, oricum, în afară de cum e."

Emil Cioran

Ar trebui sa ma simt ca o invingatoare. Si-atunci de ce am impresia in continuare ca lumea se prabuseste si eu am pierdut controlul? Dupa felul cum zambesc, cum simt, cum vorbesc, ar trebui sa fie totul ca o sarbatoare. Dar nu e. Nimic nu e asa cum ar trebui sa fie. Spune-mi adevarul sa-mi pot da seama exact ce s-a intamplat. Merit mult mai mult decat primesc.

"Spune-mi cum vrei să te prăbuşeşti, ca să-ţi spun cine eşti."

Emil Cioran