marți, 9 februarie 2010

Oh...

Intr-un cui undeva zace agata speranta
Zace inutila,uitata cu intentie,inlocuita de frica...
Zi de zi isi canta singuratatea...zi de zi ma cheama
Las privirea in pamant dar nu ma ajuta...o stiu acolo...
Am incercat sa o ascult...sa-i explic...
Dar m-ar fi convins sa o sterg de praf si sa o car dupa mine...
Am incercat sa scap de ea...sa o gonesc...
Chiar si alungata e libera si ma controleaza...cel mai bine e asa...
De ce sa ma condamne ca am limitat-o?
Cate minciuni sa mai cred din cauza ei?
Distruge totul incercand sa fie buna...
Asa cum ea m-a controlat...ii voi controla eu soarta acum...
Nu i-a pasat de lacrimile mele la fiecare tradare...
Nu i-a pasat de umbrele ce m-au fugarit pana am cedat...
Nu i-a pasat de mine...
Si asta ii e blestemul...sa vada cum distrug tot...
Dar din propria initiativa...