luni, 1 martie 2010

Nu-mi da motive...

Desi stiu ca gresesc si desi indoiala imi da tarcoale ma incapatanez sa continui. Totul poate fi rezumat la o simpla idee, reducerea de dorinte e singura scapare. Oricine poate sa inteleaga cand e momentul sa renunte, iar la mine e evident. Dar de atatea ori am facut-o ca macar odata vreau sa fie vina mea, greseala mea. Sunt satula de multimile aclamatoare si de stralucitorii cavaleri. Soarta mi-e potrivnica dar daca merg in spate nu vine dupa mine. Oricum indiferent ce as face redresez, macar o voi face de buna voie de acum inainte. Imi joc rolul cu toata pasiunea de care sunt capabila, imi incurc destinul pe cat de mult pot. Voi umple golul creat de toti cu nimicuri inutile, minciuni roz si zambete false. Am invatat sa ma mint frumos si am invatat sa accept minciuni. Ce e rau in asta?

Niciun comentariu: