Sunt blanda si calda...zambesc...Iubirea inlocuieste febra obsesiva ce pune stapanire in general pe mine...Indiferent de puterea patimii totul imi pare real si altfel decat e de obicei...E liniste si pace in jur de parca nimic rau nu s-ar fi intamplat vreodata...incep sa ma-ntreb...oare...Galesa, imi folosesc mangaierea pentru a consola pe altcineva si nu pentru mine...Suspine ciudate imi rasuna in urechi si-mi ia ceva timp pana imi dau seama ca sunt ale mele...dar nu sunt ca de obicei...ceva e altfel...sunt suspine de bine...Sunt imbratisata si nu ma feresc, nu fug...Sunt sarutata si nu ma gandesc cat o sa mai dureze si ce o sa se intample dupa....Nu ma gandesc la nimic, ascult linistea si pentru prima data nu ma sperie...Sufletul mi-e deschis si plin de iubire..Sangele-mi salbatic si-a oprit clocotul...e prea multa liniste...Cuiva ii pasa, nu trebuie sa mai am grija tot timpul singura de mine...Merg pe strada cu capul sus si il strang de mana, nu vad pe nimeni altcineva, nu-mi pasa de nimic din jur...Ascult juraminte si ceva imi spune ca nu vor fi incalcate intr-o saptamana...Si e bine...
Prea bine...Ma trezesc intre aceeasi patru pereti, cu locul de langa mine gol, intind mana dupa tigari si zambesc...Stiu ca a fost doar un vis, unul din putinele vise frumoase, si stiu ca va trece ceva timp pana sa reusesc sa dorm din nou asa si sa nu ma trezesc ingrozita de vreun cosmar...Dar poate ca pentru cinci minute imi pot permite sa cred ca visul a fost real...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu